Masajul este recomandat sportivilor in toate fazele activitatii lor: in antrenament si in perioadele de tranzitie sau de repaus, in competitii si ca mijloc de tratament al leziunilor si tulburarilor accidentale.
Metodica masajului variaza intr-o oarecare masura in raport cu natura efortului. Astfel, la fotbalisti si atleti (alergatori, saritori), se va acorda mai multa atentie ingrijirii membrelor inferioare si centurii pelviene, in timp ce la aruncatori, tenismeni vor fi ingrijite mai mult membrele superioare si centura scapulara.
Masajul de antrenament si cel din perioadele de intrerupere a antrenamentului va fi un masaj general, viguros si extins, executat de doua, trei ori pe saptamana, la cateva ore dupa terminarea programului, sau in zilele fara program practic. Cu una sau chiar doua zile inainte de competitie, acest masaj va fi oprit.
inaintea probelor atletice de concurs sau de performanta se aplica un masaj pregatitor, care intregeste incalzirea, sportivului. Durata incalziri fiind scurtata, vor fi folosite procedeele cele mai eficace si vor fi masate numai acele grupe musculare,care vor fi angajate in efort; acest masaj se aplica si peste costumul de sport. Pe teren se face de regula un automasaj.
Masajul se foloseste mai putin in pauzele dintre probele care se repeta, fiind mai necesar intre probele combinate.
La sfarsitul competitiilor sportivii au nevoie de masaj care ii va ajuta sa se relaxeze si sa-si recapete fortele si dorinta de lucru.
