Aspecte actuale privind luxatia congenitala de sold

4-month-baby-boy-mobileAm ales sa caut si sa prezint noutati in tratarea luxatiei congenitale de sold, pe de o parte pentru ca sunt o persoana care iubeste copiii si care doreste sa contribuie, intr-un fel, la evolutia si cresterea armonioasa a acestora si pe de alta parte deoarece am avut ocazia de a cunoaste si de a lucra cu adulti a caror afectiune, a fost depistata tardiv, sau evolutia bolii nu a fost monitorizata corespunzator pe parcursul cresterii si au ramas cu o deficienta locomotorie, care in alte conditii s-ar fi putut evita.

Luxatia congenitala de sold este una din malformatiile grave ale membrelor inferioare, relativ frecvent intalnita, ce lasa sechele functionale deosebit de importante, greu de tratat si cu mare grad de invaliditate. De la nastere si pana la 7-8 luni, intalnim displazia luxanta de sold, afectiune in care cotilele sunt displazice, capetele femurale nu sunt continute in totalitate de cavitatile cotiloide, fiind plasate in fata acestora si de cele mai multe ori colul femural este anteversal. Exceptional de rar luxatia poate sa apara inca de la nastere purtand denumirea de luxatie teratologica. La nastere articulatia coxofemurala are oase mici si continut cartilaginos mare, iar procentul de cap femural acoperit de acetabulum este mai mic, de aceea primele 6 saptamani din viata copilului sunt critice pentru dezvoltarea anomaliilor in articulatie.

Din punct de vedere al terapiei de varf, se considera foarte importanta kinetoprofilaxia, datorita posibilitatii de a evita o instalare post-natala a luxatiei congenitale de sold, dar si a costurilor reduse. in acest sens actualmente se recomanda:

  • Tinerelor care au in familie cazuri, li se recomanda evitarea eforturilor si traumatismelor.
  • In timpul nasterii vor fi evitate, pe cat posibil, manevrele care necesita tractiuni puternice ale membrelor inferioare.
  • In cazul in care nou-nascutul trebuie reanimat, se va evita manevra de suspendare cu capul in jos, manevra care favorizeaza luxatia prin distensia capsulara pe care o produce la nivelul soldurilor.
  • Copiii care prezinta alte malformatii, dar in special picior stramb congenital (talus valgus mai ales) vor trebui examinati cu toata atentia si la nivelul soldurilor.
  • Deosebit de importanta este profilaxia, trebuie stiut de parinti ca infasatul cu picioarele stranse (din popor sau de la mamici si bunici) este traumatizant si favorizeaza luxatia de sold.
  • Infasarea bebelusului in primele 3 luni de viata cu doua scutece unul peste celalalt – ii sfatuiesc pe parintii nou-nascutilor sa le puna acestora un chilotel special sau doua scutece, unul peste celalalt, pentru a fixa coapsele departate, ceea ce usureaza restabilirea pozitiei anatomice normale a articulatiei coxofemurale si ajuta totodata la profilaxia unei luxatii postnatale.
  • Este recomandat ca bebelusii sa fie culcati in decubit ventral (pe burtica) cu membrele inferioare in abductie si usoara rotatie interna – S-a constatat ca luxatia congenitala de sold este mai rar intalnita la sugari americani, acest fapt se datoreaza in primul rand obiceiului americanilor de a-si culca copii in decubit ventral si in usoara abductie, aceasta pozitie favorizand mentinereaa capului femural in acetabulum.
  • Premergatorul este total contraindicat la copii cu luxatie congenitala de sold dar de evitat si la cei sanatosi.

Actualmente tratamentul in luxatiile congenitale de sold depinde de varsta pacientului si de succesul tehnicilor anterioare, dar pana la varsta de 3 ani boala ne putand fi considerata vindecata. Copiii sub 6 luni cu instabilitate la examinare sunt tratati cu o forma de tijare a membrului si hamuri, in special Pavlik. Copilul va fi tinut cu coapsele in abductie si rotatie interna, pozitie in care capul femural este bine centrat in cotil. Indicatiile de chirurgie depind de severitatea bolii, bilateralitate si de formarea sau nu de acetabulum fals. in luxatiile congenitale de sold s-a constatat ca tratamentul kinetoterapeutic este necesar indiferent de varsta pacientului, de stadiul bolii, de faptul daca asupra soldului s-a intervenit chirurgical sau doar ortopedic si indiferent daca pacientul se afla in una din formele de imobilizare, sau aparent stabilitatea, mobilitatea soldului si forta grupelor musculare ale acestuia au fost recastigate, programul kinetic structurandu-se in functie de obiectivele tintate la momentul respectiv.

Stabilitatea soldului se obtine prin posturi libere, posturi fixe, manipulari. Cresterea mobilitatii soldului se obtine prin: tractiuni, mobilizari (pasive, activo-pasive si active) si F.N.P.-uri. Cresterea tonusului muscular se obtine prin exercitii globale si analitice pe toate grupele musculare ale soldului.

Experienta personala in domeniu:

  • Am constatat ca pentru o mai buna colaborare cu copiii este bine sa se evite purtarea uniformelor clasice, albe, de catre kinetoterapeut, deoarece este stiut faptul ca cei mici au o fobie fata de halatul alb si in acest sens se prefera culorile cat mai vii, care ii atrag pe cei mici, de exemplu culoarea rosie.
  • Am obtinut rezultate mai bune in domeniu daca in primele 6-12 luni dupa tratarea ortopedica sau chirurgicala a luxatiilor congenitale de sold am realizat sedinte de kinetoterapie, zilnic, mai ales atunci cand aceasta perioada a corespuns cu cea de crestere si de incepere a mersului.
  • Vizavi de modalitatile de apreciere a functiei soldului am remarcat ca trebuie facute secvential la inceputul, pe par¬cursul si la sfarsitul programului de recuperare. Aceasta apreciere este codificata analitic prin testarea articulara si musculara sau sintetic prin capacitatea de a executa o serie de actiuni uzuale.
  • Din experienta mea in domeniu pacientilor carora li s-a instituit un program de recuperare preoperator au o evolutie mai buna si mai rapida postoperator din punct de vedere al mobilitatii si tonifieri musculaturii soldului, ce a avut luxatie congenitala.
  • Am observat ca durerea este adesea intalnita la pacientii cu luxatie congenitala de sold mai ales atunci cand nu a fost operata sau redusa corect si acestia au nevoie de medicatie antiinflamatoare, si antialgica, iar sedintele de kinetoterapie sa se efectueze fara incarcare.
  • Din experienta mea pacientii ce nu au reusit sa depisteze la timp luxatia congenitala de sold sau sa-si respecte programele de recuperare de dupa reducerea acesteea, au ca sechela tardiva coxartroza secundara. De aceea pacientilor pe langa programul kinetic li se impun o serie de reguli de igiena ortopedica a soldului, ce vor fi urmate toata viata.

Sunt de parere ca trebuie sa se puna un foarte mare accent pe kinetoprofilaxie, pentru evitarea luxatiilor congenitale de sold, mai ales pe cea postnatala, prin infasarea sugarului cu scutece duble, culcarea lui in decubit ventral cu membrele inferioare in abductie si usoara rotatie interna, dar si prin evitarea folosirii premergatoarelor.

Consider ca este important ca in recuperarea luxatiei congenitale de sold exercitiile sa se execute lent, ritmic, fara bruscari si sa se bazeze pe pozitii de start stabile, solide, care sa permita maximul de travaliu muscular.

Vizavi de perioada programul kinetic de intretinere, acesta se recomanda pana postpubertar (deoarece la pubertate poate aparea o osteonecroza a capului femural) ca proces degenerativ.

Este bine ca in cazul copiilor posturati intr-un Mulaj Spica, in cadrul sedintelor de kinetoterapie sa se evite ridicarile de bara dintre picioare sau doar de partea superioara a corpului acestuia.

Dintre modalitatile de posturare, foarte importante la pacientii cu luxatie congenitala de sold, cea mai uzitata in intreaga lume si mai eficienta totodata este Hamul Pavlik.

Este bine ca in cadrul sedintelor de recuperare post luxatie congenitala de sold este bine sa se puna un mare accent pe recuperarea stabilitatii soldului, precum si pe tonifierea musculaturii abductoare si extensoare.

Recomand ca in luxatiile de sold bilaterale tardive sa se foloseasca programul Wileams.

  • Nu uitati ca adultii ce au o luxatie congenitala de sold ne tratata corect sa lucreze, din punct de vedere kinetic la fel ca si in coxartroza, deoarece este stiut faptul ca aceasta survine secundar in aceste situatii.
  • Recomand pacientilor care au ajuns la o artroplastie de sold sa inceapa programul kinetic din ziua a II-a si pe langa kinetoterapia specifica, postoperatorie sa se efectueze si exerciti pentru imbunatatirea respiratiei.
  • Cred de asemenea ca lupta impotriva edemului este necesara si postoperator luxatiei congenitale de sold si in acest sens sunt utile posturarile antideclive, mobilizari de flexie dorsala si plantara a piciorului, mobilizari ale genunchiului si masajul membrului inferior.
  • Sunt de parere ca pe perioada de imobilizare masajul este indispensabil pentruu mentinerea tonicitatii si troficitatii cat mai aproape de normalul de reeducare.
  • Termoterapia si electroterapia antalgica nu trevuiesc neglijate in tratarea adultilor cu luxatii congenitale de sold operate in scop analgezic si decontracturant.

Hannemaria Strete